Predică la Duminica a doua din Post, Freiburg i. Br., 24.03.19-Arhidiacon Martin Lissmann

În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!
Preacucernice Părinte Mircea,
Iubiţii mei!
Am fost invitat să fiu alături de dumneavoastră astăzi, în ziua în care este săvârşită
prima Sfântă Liturghie a parohiei dumneavoastră în această biserică. Însă despre
aceasta vă voi spune mai multe la final.
Mai întâi despre Sfânta Evanghelie citită astăzi, în duminica a doua din Postul
Mare. Biserica ne pune în faţa inimii în fiecare din duminicile acestui post o temă
spirituală, astfel încât noi să putem să urcăm pas cu pas acest munte duhovnicesc,
pentru ca la finalul acestor şase săptămâni să putem exclama „Hristos a înviat!
Adevărat a înviat!”
Despre ce este vorba astăzi în Sfânta Evanghelie? Este vorba despre vindecarea
paraliticului! Iar Domnul Iisus spune că paraliticul este în dublu înţeles paralizat,
adică mai întâi în mintea sa, adică sufleteşte, iar în al doilea rând în corpul său,
adică trupeşte.
Fireşte, Domnul Iisus vede credinţa poporului, care merge până într-acolo încât
desface un acoperiş, pentru a-l putea coborî cu patul pe cel paralizat la picioarele
lui Iisus, însă EL îi vede în acelaşi timp şi pe teologii „de serviciu”, care aveau
dubii şi care gândeau blasfemii.
!1
Odată cu aceasta, pătrundem în înţelesul mai adânc al Evangheliei de astăzi:
oamenii simpli cred că Iisus este Fiul lui Dumnezeu, însă cei educaţi au dubii şi
proferează blasfemii. – De aceea, mă rog Domnului să ne ajute pe toţi cei adunaţi
astăzi aici să rămânem tari în credinţă şi să putem striga cu tărie: „Doamne, ajută
necredinţei mele!” (Marcu 9, 24).
Căci numai dacă vom cred că Iisus este Fiul lui Dumnezeu vom avea puterea să
lucrăm lucrările credinţei, numai atunci ne va întări Duhul Sfânt, ca să devenim şi
noi pomi care aduc fructe. Vă îndemn să citiţi în aceste 40 de zile pe cât de des
puteţi din Sfintele Evanghelii, pentru că numai acolo veţi găsi apa care vă poate
astâmpăra setea (cf. Ioan 4, 14).
!
Şi acum, despre cea de-a doua temă a duminicii de astăzi, pomenirea marelui
teolog şi arhiepiscop al Tesalonicului († 1359), Sfântul Grigorie Palama. El a fost
învăţătorul sfintei linişti, isihia, şi al posibilităţii de a vedea încă de aici pe pământ
lumina Schimbării la Faţă (sau lumina Taborului). El a dezvoltat această învăţătura
continuând învăţătura corespunzătoare a Sfinţilor Părinţi de dinainte de el.
Întrucât această învăţătură este una complicată, nu vreau să intru în expunerea ei
teologică, căci numai pentru asta ar trebui scrisă o conferinţă separată, care ar dura
cel puţin o oră până la o oră sau jumătate.
!
Şi acum despre ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun astăzi, mutarea noastră în
altă clădire de biserică, de la biserica St. Cyriakus în Freiburg-Lehen, în această
biserică universitară a iezuiţilor din centrul Freiburgului.
!2
Este o durere pentru noi că am fost nevoiţi să plecăm din biserica St. Cyriakus, o
durere mare, pentru că această biserică este foarte frumoasă şi are o sală mare, în
care ne puteam ţine sărbătorile parohiale.
Cum se spune: ce-a fost a fost. Astăzi însă începe un nou capitol al activităţii
noastre liturgice şi parohiale. Aceasta nu e un lucru uşor: multe lucruri sunt altfel
aici şi trebuie deprindem cu răbdare noile reguli şi proceduri! De aceea vreau să vă
avertizez: încă nu suntem chiriaşi ai acestei biserici, ci suntem aici numai în
perioadă de probă, o repet clar şi răspicat, în probă, pentru 9 luni, până la 31
decembrie al acestui an (2019). Aceasta implică faptul că putem pierde acest
examen, dacă facem greşeli! Deci, ce vrem? Să facem greşeli în folosirea acestei
biserici şi să fim poftiţi afară la finalul lui decembrie 2019 sau să ne comportăm în
aşa fel încât proprietarilor să le placă de noi şi să ne facă un contract de chirie cu
începere de la 1 ianuarie 2019???
Ţine, aşadar, de noi cum vor merge lucrurile cu noi în această biserică şi cu parohia
noastră, căci Domnul Iisus spune, să ne vedem mai întâi bârna din proprii noştri
ochi înainte să ne scandalizăm din pricina paiului din ochiul vecinului.
Vă devine, aşadar, tuturor clar că ne aflăm în situaţia celui angajat de probă la un
nou loc de muncă, aşa că vă rog să stăpâniţi copiii, pentru că ne aflăm din nou ca
oaspeţi într-o biserică catolică germană, care se aşteptă la un alt comportament al
copiilor în biserică decât acela pe care noi în propriile biserici ortodoxe române îl
îngăduim şi cultivăm.
Si pentru ca maine Luni, 25.03.19 la prasnicul Bunavestire , ati programat o
Sedinta parochiala, va rog din toata inima sa participati la aceasta adunare si in
acelasi timp sa luati responsabilitatea de a acepta posibiltatea de a fi ales in
Consiliu Parohial. Un Preot nu poate exercita totata munca din Parohia singur , ci
are nevoie de ajutorul de la persoane cu vointa si sentimentul de responsabilitate.
!3
Să ne dea Domnul puterea de a transpune în practică toate cele spuse astăzi aici la
predică! Vă rog să îmi iertaţi cuvintele aspre, însă situaţia e gravă.
!
Amin!